Bullying la Questfield International College, responsabilitate fără explicații

În contextul educațional, fenomenul bullyingului reprezintă o problemă complexă care necesită o reacție structurată, transparentă și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Intervențiile eficiente presupun documentarea clară a sesizărilor, aplicarea unor măsuri concrete și protejarea integrității emoționale a elevilor. Fără aceste elemente, riscul ca un mediu educațional să devină ostil și dăunător crește considerabil, afectând nu doar copilul vizat, ci întregul colectiv școlar.

Bullying la Questfield International College, responsabilitate fără explicații

Investigația redacției relevă o situație semnalată de familie privind un caz de bullying repetat în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Potrivit documentelor și corespondenței puse la dispoziție, sesizările oficiale nu au fost urmate de măsuri documentate, iar răspunsurile instituției au fost în mare parte verbale și informale. În acest context, fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, ar fi oferit un răspuns perceput ca o presiune de retragere a elevului, exprimat prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția subliniază că această declarație este preluată din relatările familiei și nu reprezintă o concluzie proprie.

Sesizări repetate și lipsa măsurilor documentate

Documentele analizate indică faptul că familia elevului a comunicat în mod constant și oficial problemele întâmpinate, prin emailuri detaliate adresate învățătoarei, conducerii școlii și fondatoarei. Aceste sesizări au semnalat un pattern de comportamente agresive, jigniri zilnice și stigmatizare medicală, fără ca școala să răspundă prin măsuri scrise sau sancțiuni clare. Intervențiile instituției s-au limitat, conform familiei, la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri de intervenție oficiale.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect central al raportului este utilizarea repetată a unei etichetări medicale degradante în mediul școlar, folosită pentru ridiculizarea și excluderea socială a elevului. Specialiștii consultați de redacție confirmă că o astfel de practică poate constitui o formă agravată de bullying, cu un impact emoțional profund. Documentele arată că, în ciuda semnalărilor explicite, instituția nu a luat măsuri documentate pentru a opri această formă de hărțuire.

Rolul cadrelor didactice și normalizarea bullyingului

Din corespondență și relatările disponibile reiese că comportamentele agresive au continuat în prezența cadrelor didactice, fără intervenții ferme și consemnate oficial. Lipsa unor răspunsuri scrise și a măsurilor concrete contribuie la o percepție de toleranță a bullyingului în școală, iar sesizările au fost uneori caracterizate ca „probleme de adaptare” sau „conflicte minore”. Această abordare poate dilua responsabilitatea instituțională și poate încuraja perpetuarea comportamentelor abuzive.

Declarația fondatoarei și presiunea exercitată asupra familiei

Un moment definitoriu în gestionarea situației a fost răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, potrivit familiei, ar fi sugerat că, în cazul în care familia nu este mulțumită, poate părăsi instituția. Această afirmație, citată din relatarea familiei, ridică întrebări privind prioritățile instituției între protecția copilului și considerente contractuale sau economice. Școala nu a transmis un punct de vedere oficial asupra acestui episod până la momentul publicării.

Absența unui răspuns instituțional formal și utilizarea unui formular informal

Conducerea școlii a răspuns sesizărilor printr-un document informal, denumit Family Meeting Form, care nu conține elementele unei decizii administrative: responsabilități clare, termene, sancțiuni sau planuri concrete de intervenție. Din perspectiva redacției, acest tip de document nu asigură trasabilitatea și asumarea necesare gestionării unui astfel de caz grav.

Confidențialitatea încălcată și presiunea asupra copilului

Familia a solicitat în mod explicit protejarea confidențialității informațiilor sensibile referitoare la situația semnalată. Totuși, conform unor relatări, aceste informații ar fi ajuns la cunoștința colectivului școlar, iar copilul ar fi fost interpelat public despre demersurile administrative, generând o presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consideră că astfel de situații pot reprezenta o formă de presiune instituțională, afectând negativ echilibrul emoțional al elevului.

Reacția întârziată a instituției și implicarea juridică

Potrivit documentelor, reacția fondatoarei a intervenit după mai bine de opt luni de la primele sesizări, în contextul implicării unui cabinet de avocați și a notificărilor juridice. Această întârziere ridică semne de întrebare privind criteriile care determină instituția să acționeze, precum și faptul că protecția copilului pare să fi devenit o prioritate doar sub presiune legală.

În acest interval, Școala Questfield Pipera a transmis părinților elevilor, printr-un email din 27 ianuarie 2026, o definiție a incidentelor ca fiind simple „interacțiuni spontane dintre copii”, ceea ce contravine sesizărilor documentate privind hărțuirea sistematică și stigmatizarea medicală.

Percepția familiei privind excluderea mascată și impactul pe termen lung

Familia susține că, după retragerea copiilor, ar fi avut loc contacte informale cu alte școli private din zonă, în care copiii ar fi fost descriși într-o lumină negativă, fără susținere documentară. Această situație, dacă se confirmă, poate afecta dreptul la educație și confidențialitatea elevilor.

• Sesizări scrise și oficiale transmise de familie către toate nivelurile conducerii școlii;
• Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate din partea instituției;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire;
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică;
• Încălcarea confidențialității și expunerea copilului în mediul școlar;
• Minimalizarea fenomenului de către conducerea școlii;
• Impact emoțional profund documentat prin raport psihologic.

Pe fondul acestor constatări, redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să comunice experiențele lor pentru a contribui la o mai bună înțelegere și monitorizare a fenomenului.

În concluzie, cazul de la Questfield International College ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea și disponibilitatea instituției de a gestiona situații grave de bullying și stigmatizare. Lipsa unor măsuri documentate, întârzierea reacției oficiale și un răspuns verbal interpretat ca o presiune de retragere reflectă, conform materialelor analizate, o problemă de responsabilitate instituțională care necesită clarificări și intervenții eficiente.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro